Organizarea şi funcţionarea instituţiilor statului...

Angela-Ramona Dumitru

Lucrarea cu titlul „Organizarea şi funcţionarea instituţiilor statului în Ţara Românească în perioada 1849 – 1856” a dispus de două etape de elaborare: octombrie 2004–septembrie 2006 (identificarea surselor, studierea bibliografiei generale şi speciale şi munca de cercetare arhivistică) şi octombrie 2006–septembrie 2008 (alcătuirea planului tezei, redactarea corpului lucrării şi a anexelor aferente). Lucrarea însumează 305 pagini de text propriu-zis (structurate pe trei capitole şi un alt capitol introductiv, de varii dimensiuni, în funcţie de materialul documentar avut la dispoziţie) şi alte 45 de pagini de bibliografie selectivă.

Tema abordată a fost privită constant ca fiind doar una de “istoria dreptului şi a instituţiilor politice”, în această lucrare dovedindu-se potenţialul său real, care este mult mai mare, având tangenţă cu politica internă, istoria militară, diplomaţia, istoria comparată a Ţărilor române în epoca modernă, legislaţia şi reforma ca suport instituţional. Perioada studiată este jalonată de două mari evenimente diplomatice: Convenţia de la Balta–Liman (19 aprilie/1 mai 1849) şi Tratatul de pace de la Paris (18/30 martie 1856) şi un altul de factură militară, cu episoade şi implicaţii pe teritoriul Ţării Româneşti – Războiul Crimeii (1853–1856).

Noutatea lucrării noastre constă în exploatarea, în sens ştiinţific, a izvoarelor inedite, în special a celor din domeniul arhivelor, fonduri personale (Barbu–Dimitrie Ştirbei, Dimitrie Ghica, Al. I. Cuza, Gheorghe Magheru), fonduri ale Ministerelor (de Interne, Justiţie, Război, Agriculturii, etc.), precum şi Colecţiile Microfilme (Franţa, Italia, Austria, Rusia, Turcia, Bulgaria) din cadrul Arhivelor Naţionale Istorice Centrale.

Sigle şi abrevieri

Introducere

Perspectivă istoriografică

I. Structurile puterii de stat în ţara românească

I. 1) Domnia

I. 2) Puterea legislativă

I. 3) Puterea executivă

I. 4) Puterea judecătorească

II. Principalele instituţii ale ţării româneşti în perioada 1849–1856

II. 1) Consolidarea şi modernizarea puterii armate

II. 2) Instrucţiunea publică – baza edificiului social

II. 3) Organizarea bisericească

III. Repere ale modernizării societăţii româneşti la mijlocul secolului al XIX–lea

III. 1) Finanţele şi comerţul

III. 2) Modernizarea edilitar – urbanistică

III. 3) Clase sociale şi legiuiri ca suport instituţional

Concluzii

Bibliografie

Anexe