Dicţionar de eminescologie

Mi se pare important să regândim eminescologia din perspectiva istoriei criticii literare româneşti. Între cele două există o reciprocitate de nedesfăcut. Istoria eminescologiei capătă sens doar văzută în contextul istoriei criticii literare româneşti, aşa cum istoria criticii literare româneşti îşi dezvăluie mai bine reliefurile dacă urmărim mai întâi firul istoriei receptării lui Eminescu.

 

Să observăm, în diacronie, etapele constituirii şi expansiunii eminescologiei. Fiecare a oglindit, în reliefurile dramatice ale schimbului permanent de replici, ce era esenţial în procesul constituirii şi specializării analitice a criticii literare româneşti. Practic, toate câştigurile ideatice şi operaţionale ale criticii autohtone în materie de chei de lectură, concepte, metode s-au aplicat mai întâi, dacă nu cumva chiar au decurs din cercetarea lui Eminescu, mereu sub semnul experimentului supus judecăţii critice în cadrul comunităţii de interpreţi.

Sorina Sorescu