Conceptul de timp la Henri Bergson

    Publicăm pentru prima dată, după 104 ani, în limba română lucrarea Conceptul de timp la Henri Bergson. O cercetare critică (Der Begriff der Zeit bei Henri Bergson. Eine Kritische untersuchung). Aceasta este dizertația inaugurală susținută de Mircea Florian la Facultatea de Filosofie din cadrul Universității Regale Greifswald,  Germania pentru obținerea titlului de Doctor în filosofie în ziua de 3 martie 1914, profesor coordonator fiind filosoful imanentist german Johannes Rehmke. 

    Cu toate că Mircea Florian a avut „o lungă prietenie” cu filosofia bergsoniană, el a criticat teoria timpului ca „durată pură” a lui Bergson. Filosoful român constată că pe lângă timpul care, din punct de vedere ştiinţific, înseamnă succesiunea a ceea ce este dat, există timpul care are valabilitate doar pentru conştiinţa umană, adică, un timp uman, istoric, pe care-l putem numi şi durată, în măsura în care numim în mod simplu timp prima categorie. Cu alte cuvinte, diferenţa este următoarea: „timpul prezintă două componenete: prius (mai devreme), posterius (mai târziu); durata, în sens specific, prezintă totuşi trei componente: trecut (mai devreme), prezent (acum) şi viitor (mai târziu). Timpul uman (durata) presupune, aşadar, trei componente interconectate, dintre care prezentul este oarecum locul din care o conştiinţă umană priveşte înapoi şi înainte”. În realitate, timpul nu cunoaşte tripar­tiţia şi nici bipartiţia lui Marty, ci o altă bipartiţie relevată întâi de Aristotel. „Timpul, ca raport de succesiune, presupune doi termeni: «înainte» (proteron) şi «după» (hysteron)”.

    Mircea Florian nu este de acord cu distincţia făcută de Bergson, timp obiectiv – timp subiectiv. „Există doar un timp, spunea el, iar acesta nu este nici obiectiv, nici subiectiv, este pur şi simplu succesiune. Timpul este ceva fundamental şi toate încercările de a deduce timpul din altceva se autocondamnă”. 

    Mircea Florian se înscrie în galeria filosofilor români care s-au aplecat asupra problemei timpului: D. Cantemir, V. Conta, C. Rădulescu-Motru, I. Petrovici, L. Blaga, I. D. Gherea, M. Ralea, I. Biberi,  C. Noica.

Adrian Michiduţă