Sibile şi filosofi păgâni în cultura română

În anti­chitate, la greci și la romani Sibilele erau femei legendare cărora li se atribuia darul profeției. Etimologic,Sibila vine din latină,Sibylle și reprezenta la greci și ro­mani preo­tesele zeului Apollo, care aveau darul pro­feției. Sibilele au prevestit pe Mesia şi au avut un rol în pregătirea psihologică a lumii păgâne. Pentru aceasta, Sibilele s-au bucurat de cinstea de a fi reprezentate în pictura  bizantină.

În cultura română, sibilele pătrund datorită influenței unor curente artistice iconografice: occidental-italiană în Moldova, prin intermediul Poloniei, gre­cească în Ţara Românească, prin inter­mediul Erminiilor.

Venirea lui Iisus Hristos pe pământ au prevestit-o nu numai sibilele și pro­feții „poporului ales”, ci și mințile cele mai luminate ale antichității păgâne.Filosofii păgâni apar în tematica picturii noastre murale medievale dato­rită influenței exclusive a Renașterii. Dintre filosofii păgâni, Socrate, Platon și Aristotel sunt cei mai des zu­gră­viți și așezați cu mare cinste pe pereții mănăstirilor și bisericilor de la noi.  Acești filosofi păgâni vorbesc despre „Idee” ca principiu onto­logic, iar aceasta va fi identificată ulte­rior, în gândirea creștină, cu Dumnezeu.

Cercetarea de față își propune să evi­dențieze rolul jucat de Sibile și Filo­so­fii păgâni în literatura veche și în pictura noastră bisericească. Totodată facem și o interpretare filosofică  asupra sibilelor și a filosofilor pă­gâni zugrăviți pe pereții exteriori ai unor biserici sau mănăstiri de pe teritoriu țării noastre.