MANUAL DE PREGĂTIRE PENTRU CONCURSUL DE DIRECTORI Să cunoști! Să înțelegi! Să schimbi! Arhitectura școlii românești

Mihaela Brumar este, înainte de toate,  dascăl, iar această identitate dă măsura felului în care înțelege conducerea unei școli.

Cartea-manual Arhitectura școlii românești are meritul de a transforma pregătirea pentru concurs într-un exercițiu de maturitate managerială. Nu este suficient să recunoști formularea corectă a unei norme sau să stăpânești un concept! Adevărata probă începe atunci când informația trebuie pusă în relație, nuanțată și înțeleasă din perspectiva celui care va trebui, mai târziu, să decidă. De aici și construcția sa atentă, în care explicațiile, schemele, testele și studiile de caz nu simplifică materia, ci îi pun în lumină logica și dificultatea reală.

Cunoscându-le pe amândouă și având, prin experiență directă, repere din două spații culturale și educaționale diferite, românesc și italian, apropierea nu mi se pare deloc forțată. Mihaela Brumar se apropie, poate, cel mai firesc de figura Eugeniei Carfora, devenită recognoscibilă prin La Preside, nu prin asemănări de biografie, ci prin aceeași credință că un director adevărat poate modifica destinul unei școli atunci când are discernământ, măsură, reflecție și exercițiul concret al deciziei, determinare și puterea de a nu abandona ceea ce a început.

Există în această carte și un gest de colegialitate intelectuală. Experiența acumulată de autoare de-a lungul anilor de conducere este pusă acum în folosul celor care se pregătesc să își asume aceeași responsabilitate, ca parcurs împărtășit cu discreție, din convingerea că tot ceea ce a înțeles în timp, uneori cu dificultate, merită dat mai departe.

Iar ceea ce a construit până acum nu are aerul unui bilanț, ci al unei etape dintr-un parcurs care continuă.Mihaela Brumar este, înainte de toate,  dascăl, iar această identitate dă măsura felului în care înțelege conducerea unei școli.

Cartea-manual Arhitectura școlii românești are meritul de a transforma pregătirea pentru concurs într-un exercițiu de maturitate managerială. Nu este suficient să recunoști formularea corectă a unei norme sau să stăpânești un concept! Adevărata probă începe atunci când informația trebuie pusă în relație, nuanțată și înțeleasă din perspectiva celui care va trebui, mai târziu, să decidă. De aici și construcția sa atentă, în care explicațiile, schemele, testele și studiile de caz nu simplifică materia, ci îi pun în lumină logica și dificultatea reală.

Cunoscându-le pe amândouă și având, prin experiență directă, repere din două spații culturale și educaționale diferite, românesc și italian, apropierea nu mi se pare deloc forțată. Mihaela Brumar se apropie, poate, cel mai firesc de figura Eugeniei Carfora, devenită recognoscibilă prin La Preside, nu prin asemănări de biografie, ci prin aceeași credință că un director adevărat poate modifica destinul unei școli atunci când are discernământ, măsură, reflecție și exercițiul concret al deciziei, determinare și puterea de a nu abandona ceea ce a început.

Există în această carte și un gest de colegialitate intelectuală. Experiența acumulată de autoare de-a lungul anilor de conducere este pusă acum în folosul celor care se pregătesc să își asume aceeași responsabilitate, ca parcurs împărtășit cu discreție, din convingerea că tot ceea ce a înțeles în timp, uneori cu dificultate, merită dat mai departe.

Iar ceea ce a construit până acum nu are aerul unui bilanț, ci al unei etape dintr-un parcurs care continuă.

Carmen Teodora Făgețeanu